Icoană cu Iisus Hristos „Pantocrator” – brodată, înrămată, 21x27 cm
De pe bolta cea înaltă a turlei fiecărei sfinte biserici ortodoxe, Iisus Hristos, arătat ca Pantocrator, dăruiește binecuvântarea Sa celor ce pășesc cu credință în Sfântul Său așezământ.
Plasarea acestei icoane are legătură cu numele de „Pantocrator”. Cuvântul izvorăște din limba elenă și se descifrează drept „Stăpânul Tuturor” sau „Păzitorul deplin”. Acest nume se regăsește și în Simbolul de Credință - atributele de a stăpâni peste toate fiind o trăsătură comună celor trei Persoane ale Sfintei Treimi: „Cred întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotputernic ...”.
În icoană, Iisus Hristos este zugrăvit purtând veșmântul străvechi, un hyton roșu (tunică lungă și strâmtă, cu mâneci late, purtată deopotrivă de femei și bărbați) și hymation albastru (mantie veche, largă, fixată cu o fibulă pe piept sau pe umăr) care îi acoperă un singur umăr.
Culoarea roșie a hytonului în reprezentarea iconografică semnifică viața și jertfa prin care El a fost slăvit. Prin această nuanță este redat Hristos-Omul, Cel ce s-a întrupat, S-a jertfit pe Cruce, a trecut prin moarte și Înviere, S-a Înălțat în ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.
Albastrul hymationului sugerează că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Tatăl, „Făcătorul cerului și al pământului, a tuturor celor văzute și nevăzute“ și exprimă o natură divină.
În mâna stângă poartă Evanghelia, de obicei închisă, în timp ce cu mâna dreaptă binecuvântează, în modul preoților din Sfânta Biserică Ortodoxă.
Ceea ce atrage atenția este aureola, în mijlocul căreia, prin semnul Sfintei Cruci, sunt dispuse trei litere grecești - „ὁ ὤν” - care se traduc prin „Cel ce este” (Ieș. 3,14).
